Normativizarea ideologiei de gen în România

Normativizarea ideologiei de gen în România

15.08.2018 Fără categorie 1
de consilier juridic Paula Soare

Odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul, prin Legea nr. 30/2016 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, România a intrat în era normativizării ideologiei de gen, eră care se vrea a fi orice altceva în afară de ceea ce am învățat noi ca fiind normal, firesc, autentic, original si, nu in ultimul rând, altceva decât ceea ce definește Codul Civil in vigoare in România ca fiind persoana si atributele ei.

​Încet, încet atât copiii noștri prin manualele școlare cât și noi, adulții suntem supuși unei intense tentative de reeducare in sensul ideologiei de gen astfel cum s-a mai arătat AICI  https://www.juridice.ro/588636/educatia-parentala-o-forma-de-indoctrinare-deghizata-si-perversa-a-copiilor-de-catre-stat.html

AICI: https://www.juridice.ro/594535/consecintele-juridice-ale-normativizarii-ideologiei-de-gen-in-romania.html

AICI: https://www.juridice.ro/586886/noile-ideologii-si-sistemul-de-valori-al-familiei-ce-trebuie-regandit.html

Ori AICI: https://www.juridice.ro/592552/proiectul-girl-up-sau-despre-initierea-copiilor-in-ideologia-de-gen.html

In fond, odată legalizată de către parlamentarii noștri ideologia de gen, acesta este si cursul în care merg toate: copiii vor învăța la scoală că nu sunt genul în care s-au născut ca dat biologic, ci sunt genul pe care ei singuri și-aleg în fiecare moment ca AICI: https://www.stiripesurse.ro/cea-mai-clara-explicatie-privind-presiunile-ideologice-exercitate-asupra-copiilor-in-conferin-a-orga_1252017.html

​ Legea nr. 174/2018 și Legea nr. 178/2018, ambele promulgate în luna iulie, sunt ultimele acte normative – cu impact major asupra românilor – prin care s-a definitivat în România normativizarea ideologiei de gen care anihilează feminitatea, masculinitatea, tradiția, educația în sensul mentalității românești și a transmiterii valorilor legate de familie și educație.

​Aceste două acte normative intitulate, sugestiv am crezut noi, „pentru prevenirea și combaterea violenței în familie” respectiv „egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați”, au în continutul lor definiții juridice noi, noțiuni noi precum: roluri de gen, stereotipuri de gen – aici: https://www.juridice.ro/595888/cateva-definitii-juridice-noi.html

​Ce înseamnă acestea? Pur și simplu, dintr-un condei, înseamnă inversarea rolurilor dintre fete și băieți/femei și bărbați pentru că sexul nu este un dat biologic ci o alegere, ești ceea ce vrei să fii, nu contează că din punct de vedere biologic te-ai născut altceva.

​Un alt act normativ îndreptat țintă spre copiii noștri este HG nr. 365/2018, care prevede includerea în programa școlară a unor noțiuni privind violența de gen și egalitatea de gen;  integrarea și egalitatea de gen; integrarea perspectivei de gen în manualele școlare, combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor aspecte care vor conduce, atât timp cât cadrul legislativ există, la organizarea unor campanii de sensibilizare și promovare a rolului și importanța dezvoltării abilităților non-cognitive la adolescenți cu accent pe eliminarea stereotipurilor.

Si-a pus cineva problema încălcării interesului superior al copilului prin manipularea lui la o vârstă la care nu are discernământul necesar, la o vârstă la care intimitatea lui nu este definitivată, personalitatea si intreaga lui ființă sunt in plină dezvoltare? A manipula psihologic si identitar un adolescent înseamnă un adevărat experiment aplicat asupra lui aici : http://evz.ro/moldova-adolescente-reeducate.html

Când au ajuns copiii români subiect al unui experiment uman ideologic, ar putea întreba o mamă pe parlamentarii care au votat aceste legi…

Pentru că se poate și altfel. Există țări în care copiii încă mai contează.

​Astfel, Curtea Constituțională a Bulgariei a considerat drept contrare Constituției prevederile Conventiei de la Instanbul. Principalul argument al Curtii Constitutionale a Bulgariei este legat de această problemă atât de controversată, de definire a genului drept construct social: “în Convenție, prin definirea genului ca fiind un construct social, granițele de gen dintre bărbați și femei sunt relativizate și, dacă societatea își pierde abilitatea de a distinge între femeie și bărbat, lupta împotriva violenței exercitate asupra femeii devine ceva formal, un angajament neîmplinit.”

​Constituționaliștii bulgari au dat o interpretare justă și corectă în ceea ce privește ingerințele Convenției de la Instanbul, care sub titlul ce face trimitere la combaterea violenței asupra femeii, de fapt, normativizează ideologia de gen în țările care o ratifică.

​Singura noastră șansă de a îndepărta definitiv efectele acestei normativizări a ideologiei de gen, este validarea Referendumului pentru căsătorie, deziderat susținut de cel puțin 3 milioane de români care cer la unison clarificarea și definirea corectă a termenului de soți, prevăzut la art. 48 alin. 1 din Constituție.

​Așa cum prevede Constituția în prezent, la art. 48 alin. 1 “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți,…”, termenul de  “soți” poate insemna orice – la fel cum orice gen sunt învățați copiii nostri că pot fi -, fapt pentru care este imperios necesar ca acesta să fie înlocuit cu sintagma  între un “bărbat și o femeie”. Aceasta dacă suntem o țară suverană într-o Europa a valorilor ocrotite juridic, o Europă care are drept deviză “Unitate în diversitate”, adică in această diversitate are loc si definiția poporului român dată căsătoriei.

Publicat in juridice.ro

Un răspuns

  1. Corectați titlul, vă rog frumos: în, nu in.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *